Ati auzit de E. Lovinescu este o întrebare a scriitorului N. Breban adresată (nedrept) unei întregi generaţii după ce a fost întrebat în numele căror instanţe critice îşi permite să ne spună ceva despre opera sa. Aşa aş descrie, pe scurt, reacţia unui “monstru sacru” atunci când dialogul lipseşte. De partea cealaltă, Ovia Herbert, protagonistul din colţul unei săli, asimilat unei întregi generaţii. Un Ovia Herbert pe care eu nu îl aprob pentru că în loc de o polemică, oricât de în contradictoriu, a preferat calea cea mai scurtă spre înjurătură. Când ar fi putut să aplice o “corecţie” de cunoştinţe de literatură universală, pentru că Breban l-a rugat, pe un ton cât se poate de ok, şi în defensivă, zic eu, să-i spună ceva despre Palahniuk, ca recomandare de lectură. Abia asta m-aş fi aşteptat să producă dezbatere. Şi poate că “bătrânul Breban” ar fi fost pus în dificultate, ar fi fost prins în “off-side”. Da, a existat un astfel de moment. Pe care Ovia l-a ratat lamentabil. S-a comentat deja, poate prea mult, şi nu ştiu dacă se observă imaginea. Nu e vorba aici (doar) despre obrăznicie agresivă, gratuitate etc. Ci de o (in)cultură a dialogului. În Club A s-a ţipat, pus la zid. Dar dintr-un singur colţ.
Dacă îţi place, poţi să te abonezi la feedul rss




















Descărcaţi varianta audio a cărţii:




















BlogoSquare
53 comentarii pînă acum (Comentează)